Galerie FOTO - instalaţii
Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti
Prelucrarea lemnului
Joagar hidraulic - Botiza, Maramureş, sfârşitul sec. al XIX-lea
Instalaţie complet automatizată, sistemul de automatizare fiind format dintr-un angrenaj de pârghii de lemn ce transformă mişcarea liniară a cadrului cu pânze în mişcare circulară ce face ca trunchiul să fie tras spre pânza fierăstrăului.
Rotărie - Ieud, Maramureş, sfârşitul sec. al XIX-lea
Cuprinde toate uneltele tradiţionale ce intrau în componenţa unui atelier de rotărit (roţi din lemn pentru mijloace de transport). Atelierul este adăpostit într-o cămară monocelulară cu pridvor pe trei laturi.
Casa moţului văsar - Vidra, Apuseni, mijlocul sec. al XIX-lea
Formă evoluată a tipului de casă cu cămară, caracteristică Ţării Moţilor, unde ocupaţia de bază era prelucrarea lemnului, respectiv confecţionarea vaselor de lemn pe care moţii le dădeau la schimb pe cereale, în zonele de câmpie.
Sus
Prelucrarea metalelor şi mineritul ţărănesc
Steamp aurifer - Bucium, Alba, sfârşitul sec. al XIX-lea
Utilizat pâna în 1948 pentru obtinerea aurului din minereul aurifer. Vechimea instalatiei este atestata de utilizarea silexului la capatul sagetilor.
Fierărie - Vărzari, Bihor, sfârşitul sec. al XIX-lea
Atelier ţărănesc în cadrul căruia se confecţionau unelte tradiţionale.
Fierărie - Rimetea, Alba, sfârşitul sec. al XIX-lea
Provine dintr-un centru specializat (maghiar) în prelucrarea fierului. Instalaţie hidraulică cu două roţi ce acţionează asupra foalelor şi respectiv asupra ciocanului.
Sus
Prelucrarea ţesăturilor de lână
Piua cu maiuri - Gladna Română, Timiş, sec. al XIX-lea
Această instalaţie a fost utilizată pentru îngroşatul ţesăturilor de lână, în vederea confecţionării pieselor de port şi a textilelor de interior.
Piua cu ciocane - Budureasa, Bihor, sec. al XIX-lea
Instalaţia are ciocane cu o mobilitate mai mare decât maiurile de la piua din Gladna Română.
Piua cu ciocane şi vâltoare - Zagra, Bistriţa-Năsăud, sec. al XIX-lea
Alături de instalaţia de batere a ţesăturilor de lână este prezentată şi vâltoarea care era folosită pentru îngroşatul şi scămoşatul cergilor şi pentru spălatul hainelor.
Complex meşteşugăresc - Hărniceşti, Maramureş, sec. al XIX-lea
- piua cu maiuri
- vâltoare
- moara
- casa cu tinda rece (interior specific perioadei interbelice), camera de locuit si pridvor la fatada.
Sus
Prelucrarea lutului
Casă atelier - Leheceni, Bihor, sec. al XIX-lea
- centru de olarit, specializat în confectionarea vaselor din ceramica rosie
- casă cu tindă, cămară şi pridvor la faţadă
- în tindă - cuptorul de pâine
- camera de locuit este organizată simetric
- cămara a fost transformată în atelier
- cuptorul de ars oale se află lângă casă.
Casă atelier - Josenii Bârgăului, Bistriţa-Năsăud, sec. al XX-lea
- centru de olarit, specializat în confectionarea vaselor din ceramica neagra.
- casa cu tinda, camara si pridvor pe doua laturi
- în tinda, vatra libera a sobei oarbe
- camera de locuit organizata asimetric
- atelier în tinda
- cuptorul de ars oale se afla în colna de lânga casa.
Sus
Prelucrarea pietrei
Casă atelier şi stogar - Almaşu Mare, Alba, sec. al XVIII-lea
- casa monument istoric (datorita vechimii si planimetriei) cu tinda, camera de locuit, camara si pridvor la fatada
- în tinda sunt expuse uneltele pietrarului
- vatra libera cu caloniu
- interior asimetric
- stogar lânga casa, initial utilizat pentru depozitarea cerealelor, în prezent utilizat ca adapost pentru testuri (cuptoare mici din piatra pentru coptul pâinii).
Cuptor de ars piatra de var - Baba, Maramureş, sec. al XX-lea
Sus
Prelucrarea produselor agricole - mori
Moară cu roată orizontală, Bouţari (Caraş-Severin), sec. al XIX-lea
Moară cu roată verticală, Josenii Bârgăului (Bistriţa-Năsăud), datată 1819
Moara de mână, Preuteasa (Sălaj), sfârşitul sec. al XIX-lea
Moara de la Hărniceşti - (Maramureş), sfârşitul sec. al XIX-lea
Moara de la Mărişel - (Cluj), sfârşitul sec. al XIX-lea
Pive de ulei
Piuă cu roată de piatră, jgheab circular - Herepia (Hunedoara), sec. al XIX-lea (forţă animală)
Piuă cu roată de piatră, jgheab circular, Boşorod (Hunedoara), sec. al XIX-lea (forţă umană)
Piuă cu roată de piatră, jgheab de lemn - Almaşu Mare (Alba), sec. al XIX-lea
- în formă de arc de cerc, adăpostită într-o şură poligonală
Piuă cu săgeţi acţionate hidraulic - Sartăş (Alba), sec. al XIX-lea
Piuă cu săgeţi, acţionată manual - Prundu Bârgăului (Bistriţa-Năsăud), sec. al XIX-lea
Piuă cu ciocane, acţionată cu piciorul - Preuteasa (Sălaj), începutul sec. al XX-lea
Piuă cu ciocane, acţionată cu piciorul - Telciu (Bistriţa-Năsăud), începutul sec. al XX-lea
Piuă cu săgeţi, acţionată hidraulic - Mărişel (Cluj), începutul sec. al XX-lea
Prese de ulei
Presă cu şurub metalic, Herepia (Hunedoara), sec. al XIX-lea
Presă cu berbece (ciocane mari de lemn), Almaş (Arad), sfârşitul sec. al XIX-lea
Presă cu şurub metalic, Boşorod (Hunedoara), sec. al XIX-lea
Presă cu pene, Telciu (Bistriţa-Năsăud), sec. al XIX-lea
Presă cu şurub de lemn, Preuteasa (Sălaj), datată 1896
Presă cu şurub de lemn, Mărişel (Cluj), sec. al XIX-lea
Presă cu pene, Almaşul Mare, (Alba), sec. al XIX-lea
Presă cu pene, Prundu Bârgăului (Bistriţa-Năsăud), sec. al XIX-lea
Teascuri de struguri
Teasc de struguri cu şurub şi "urs", Moşna (Sibiu), datat 1841 (săsesc)
Teasc de struguri cu şurub şi "urs", Oraşu Nou (Satu-Mare), începutul sec. al XX-lea
Teasc de struguri cu şurub şi "urs", Galda de Sus (Alba), datat 1826
Sus
Prelucrarea sticlei
Casa sticlarului ambulant - Mărgău (Cluj), datată 1884
- cameră de locuit cu mobilierul datat 1901
- cămară cu intrare separată
- pridvor la faţadă
Sus
Raport de evaluare
Raportul de evaluare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei poate fi consultat
Programul de vizită
Secţia pavilionară
Marţi-duminică: 9-17, luni închis.
Parcul Etnografic "Romulus Vuia":
1 mai - 31 octombrie: 9-17 (ultima intrare la ora 16), luni închis.
Parcul este închis în perioada 1 noiembrie - 30 aprilie.
Acces: autobuze - liniile 26, 27, 28, 30, 41, coborâre staţia "Piata 14 iulie"