Skip to content Skip to footer

Fierăria din Rimetea, județul Alba-proiect restaurare INP

În Transilvania, un important centru de obținere și prelucrare a fierului anterior începerii dezvoltării metalurgiei moderne se afla în satul maghiar Rimetea din Județul Alba. Atelierele au funcționat până la începutul secolului XX, însă după Al Doilea Război Mondial, au început să dispară.

Fierăria din Rimetea din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este o reconstituire a unui atelier meșteșugăresc care funcționa în secolul al XIX-lea. Construcția este amplasată în primul sector al Parcului Etnografic, zona specifică atelierelor și instalațiilor țărănești care datează din perioada secolelor XVIII-XX și exemplifică cele mai importante tehnici de lucru pentru prelucrarea resurselor: procesarea lemnului, a lânii, a lutului, a pietrei, a aurului, a semințelor sau a cerealelor, și nu în ultimul rând, a fierului din zona Transilvaniei. Înființat în 1 iunie 1929, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este primul muzeu din țară organizat în aer liber, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului.

Obiectivul a fost reconstituit minuțios sub supravegherea muzeografului, fiind ridicat de către meșteri vârstnici care mai lucraseră în trecut la construirea altor ateliere de lucru.

În interiorul fierăriei, o roată mare de lemn era pusă în mișcare cu ajutorul apei, iar printr-un ansamblu tehnic bine gândit, un cadru pătrat fabricat tot din lemn, prin mișcarea de rotație intra sub un ciocan masiv, îl ridica suficient de mult ca mai apoi să îl lase să cadă puternic peste nicovală, proces care decurgea în mod repetitiv.

Pentru a încinge fierul, șuvoiul de apă trebuia să fie redirecționat spre o a doua roată care funcționa doar temporar. Aceasta punea în mișcare printr-un mecanism de ax cu pene foalele care erau folosite pentru a crește temperatura în cuptor prin suflarea de aer deasupra mangalului fierbinte. Bucata înroșită de fier era apoi mutată cu ajutorul unei prăjine-macara spre sistemul compus din ciocanul și nicovala acționate de roata principală.

Astfel erau obținute semifabricatele din fier care urmau să fie ulterior prelucrate manual în fierăriile sătești în brăzdare, cuțite de plug, coase, seceri, securi, șape, fierăstraie, vase pentru gospodărie și multe obiecte vândute apoi în toată Transilvania. 

Proiectul de restaurare a monumentelor din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca prin programul de finanțare „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului include și Fierăria din Rimetea, județul Alba. Dat fiind faptul că atelierul exemplifică o importantă tehnologie semi-industrială de prelucrare e fierului în zona rurală din perioada secolului al XIX-lea, intervenția asupra obiectului de patrimoniu este esențială.

Prin procesul de restaurare este asigurată păstrarea în condiții optime a atelierului și a instalațiilor prezente care exemplifică utilizarea forței hidraulice pentru prelucrarea fierului.

În vederea conservării obiectivului a fost necesară efectuarea lucrării de înlocuire a învelișului de pe acoperiș până la finalul lunii decembrie 2025 cu noi șindrile horjite cu lungimea de 55 cm, suprafața totală reabilitată fiind de 72 mp. Valoarea lucrării de înlocuire prin tehnici tradiționale a învelitorii acoperișului a fost de 28.377 lei (fără TVA), iar fondurile nerambursabile au fost alocate prin programul de finanțare „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului.

Restaurarea acoperișului Fierăriei din Rimetea, județul Alba, vizează menținerea integrității fizice a obiectivului ca parte dintr-o strategie amplă de educație culturală. Astfel, este promovat patrimoniul românesc, vast și diversificat, care include construcții, tradiții și obiceiuri specifice regiunilor țării.

Bibliografie

1. Toșa, Ioan și Munteanu, Maria Simona. Parcul Etnografic Național “Romulus Vuia” (1929-2009). Editura Argonaut, 2009.

2. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 2025. https://www.muzeul-etnografic.ro

3. Orașul Cluj, 2025. https://orasulcluj.ro

Auto: Alexandru Szabo