MET - partener de proiect - Reconstituirea portului tradițional

Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a implicat – oferind consultanță științifică și acces la piese de port databile la sfârșitul secolului al XIX-lea – în proiectul AFCN intitulat „Reconstituirea portului tradițional din Gârda de Sus, Alba – restituire parțială a patrimoniului imaterial local”, proiect inițiat și derulat de Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, manager Petruța Pop.

Pe baza informațiilor de teren și utilizând ca modele piese de port originale, din colecția muzeului, creatorii populari din zonă au reconstituit în cadrul proiectului, folosind materiale și tehnici tradiționale, costumul femeiesc și bărbătesc purtat în satele comunei Gârda de Sus la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este vorba despre costumul femeiesc cu cămașă cu ciupag și zadii roșii, cu trup, ansamblu devenit în acea perioadă un însemn etnic românesc în jumătatea nordică a Ardealului, și de costumul bărbătesc cu cioareci de pănură, cămașă cu barbi și cheptar înfundat, caracteristic și el, pe atunci, românilor din această arie. Reconstituirea a vizat reconectarea localnicilor la vechiul fond de port tradițional local, confecționat în gospodărie, dispărut în urma utilizării materialelor industriale și substituit de către intelectualii satelor, prin deceniul patru al secolului XX, în mod artificial, cu așa-zisul „costum național”, calchiat, în cazul ansamblului feminin, după portul de Mărginime, cu zadii negre.

Partea cea mai dificilă a procesului de reconstituire efectivă a vechiului port local a revenit meșterului popular Aurelia Matei, din satul Gârda Seacă, care a reușit să descifreze tehnica dificilă a brodatului pe crețuri, realizând ciupagul – plastronul trapezoidal, decorativ, plasat pe pieptul cămășii femeiești tradiționale în zonă. Pe lângă cămașa femeiască, dânsa a reconstituit în tehnică tradițională ștergarul de cap, poalele, cămașa bărbătească cu barbi, batista bărbătească, cele două costume fiind completate apoi de meșterii populari Maria și Gheorghe Ciufudean din Blaj, care au realizat în mod exemplar cojoacele, de Lucreția Gordeș din Feneș, care a croit și a cusut piesele din pănură, de Danciu Iulia din Lăzești, care a țesut cele două zadii de lână cu trup vânăt, de Carmen Balea din Cugir, care a confecționat opincile din piele, respectând croiul local.