Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură ce funcţionează în subordinea Consiliului Județean Cluj, este beneficiarul unei finanțări nerambursabile în valoare de 2.051.459 lei, pentru un proiect important de restaurare ce va fi derulat pe parcursul anului 2025. Banii sunt incluşi în programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului.
Contractul, în valoare de 2.051.459 lei a fost semnat la începutul acestei luni şi include realizarea unor lucrări de reparație și reabilitare la 12 obiective muzeale din incinta Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Proiectul de reabilitare a monumentelor etnografice din parcul etnografic clujean este o inițiativă culturală și de patrimoniu care își propune să protejeze, să conserve și să promoveze patrimoniul cultural al României. Această restaurare nu vizează doar menținerea integrității fizice a unor construcții valoroase, ci și revitalizarea lor ca parte a unei strategii mai ample de educație culturală și turism.
Proiectul de restaurare propus are drept scop conservarea și revitalizarea acestor monumente de arhitectură populară, care oferă o perspectivă asupra tradițiilor și obiceiurilor din trecut şi contribuie la educarea publicului în privința valorilor culturale și istorice.
Prin conservarea monumentelor incluse în proiect, oferim urmaşilor posibilitatea de a se conecta cu trecutul, înțelegând mai bine originile și evoluția comunităților din care fac parte. Totodată, restaurarea monumentelor etnografice contribuie la consolidarea poziției României ca destinație turistică de interes cultural, iar Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” este un punct de atracție major pentru turiștii interesați de cultura și istoria României.
Prin acest proiect, județul Cluj își consolidează poziția de lider în conservarea și promovarea patrimoniului cultural în Transilvania, atrăgând atenția asupra importanței protejării valorilor monumentelor, în întreaga regiune.
Obiective incluse în proiectul de restaurare:
1. Dugeana de joc Ilva Mică (Jud. Bistrița-Năsăud)- Construită în jurul anului 1930, dugeana reprezintă un important element de patrimoniu cultural. Ilustrează evoluția vieții sociale din zona Năsăud în perioada interbelică. Restaurarea va asigura conservarea caracterului original al construcției.
2. Gospodăria Cămârzana (Jud. Satu Mare)- Datând din 1725, gospodăria reprezintă o mărturie unică a arhitecturii tradiționale din Țara Oașului. Restaurarea sa va proteja integritatea structurală și va reconstitui elementele originale care nu au putut fi recuperate, precum grosii din stejar.
3. Gospodăria Bedeciu (Jud. Cluj)- Acoperișurile din paie ale celor trei construcții din această gospodărie prezintă deteriorări semnificative. Înlocuirea acestora în tehnică tradițională este esențială pentru prevenirea degradării construcțiilor și pentru menținerea autentică a aspectului arhitectural.
4. Gospodăria Maramureș (Jud. Maramureș) - Cu o structură specifică zonelor agro-pastorale și o vechime de peste două secole, gospodăria ilustrează arhitectura spectaculoasă a regiunii Maramureș. Restaurarea este vitală pentru protejarea atât a clădirilor, cât și a obiectelor expuse în interiorul lor.
5. Joagărul Botiza (Jud. Maramureș) - Această instalație tehnică reprezintă o etapă importantă în evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural.
6. Piua Gladna (Jud. Timiș) - Datând din secolul al XIX-lea, piua este o piesă remarcabilă care exemplifică ingeniozitatea tehnică a țăranilor în prelucrarea lânii.
7. Rotăria Ieud (Jud. Maramureș) -Atelierul de rotărie de la Ieud reflectă măiestria artizanală din Maramureșul Istoric.
8. Fierăria Rimetea (Jud. Alba) - Fierăria din Rimetea este un exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea.
9. Șura și Piua de ulei din Herepia (Jud. Hunedoara) - Restaurarea șurii și a instalațiilor tehnice adăpostite în ea este esențială pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului.
10. Anexe Gospodărie Telciu (Jud. Bistrița-Năsăud) -Șura complexă din Telciu, reprezentativă pentru arhitectura rurală din zona Năsăudului, necesită restaurare pentru a preveni degradarea.
11. Anexe Gospodărie Mărișel (Jud. Cluj) - Anexele incluzând șoprul și batoza manuală, oferă o perspectivă asupra specificului ocupațional și arhitectural al Munților Apuseni.
12. Gospodăria din Geaca, județul Cluj, este reprezentativă pentru o subzonă etnografică renumită prin utilizarea stufului din resursele locale pentru realizarea învelitorilor caselor și anexelor gospodărești.
Prin restaurarea acestor obiective se va asigura păstrarea și funcționalitatea lor, acolo unde este cazul, iar activitățile cuprinse în cadrul proiectului se vor desfășura pe parcursul anului 2025.
De asemenea, în proiectul de finanţare nerambursabilă derulat cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului sunt prevăzute fonduri şi pentru extinderea sistemului de supraveghere video a muzeului în aer liber, care pe lângă faptul că va permite o mai bună protejare a patrimoniului, va asigura un climat de siguranţă sporită. Totodată, o bună monitorizare video a perimetrului parcului etnografic clujean va permite gestionarea eficientă a fluxului de vizitatori, facilitând o experiență mai plăcută pentru toți. Şi este vorba şi despre extinderea instalației electrice atât de necesară pentru funcţionarea Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Prin programul de finanţare: „Timbrul Monumentelor Istorice” al Institutului Național al Patrimoniului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 2.276.459 lei care include şi Proiectul ”Vivanții: Anotimpurile”, prin care se doreşte punerea în valoare a patrimoniului existent în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
*Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, este un ansamblu deosebit de patrimoniu cultural, reprezentativ pentru diversitatea arhitecturală și ocupațională a regiunilor etnografice din Transilvania. Este primul muzeu în aer liber din România şi include o varietate de gospodării, biserici, ateliere și instalații tehnice din diverse regiuni etnografice ale Transilvaniei, fiecare cu specificul său unic. Fondat în anul 1929, acesta funcționează ca o secție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare, oferind o incursiune unică în viața rurală tradițională din diverse regiuni ale Transilvaniei. Parcul expune peste 90 de monumente de arhitectură populară, structuri selectate riguros pentru a reflecta diversitatea culturală și tehnologică a regiunii. Un aspect distinctiv al parcului este aranjamentul său, conceput pentru a sugera structura unui sat tradițional, ceea ce permite vizitatorilor să experimenteze autenticitatea vieții rurale din trecut. Importanța parcului constă nu doar în conservarea patrimoniului arhitectural, ci și în rolul său educativ și turistic.