Muzeul
Etnografic
al Transilvaniei

Păstrătorii tradiției

100 de ani - 100 de artefacte

06.01.2023
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Din seria artefactelor selectate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, vă prezentăm un canceu intrat în colecția de ceramică în anul 1923 cu ocazia primelor campanii de cercetare inițiate de către întemeietorul instituției, etnologul Romulus Vuia. Este un canceu produs în cunoscutul și apreciatul centru ceramic Zalău, ușor de recunoscut, în
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

06.01.2023
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
O fotografie poate fi relevantă atât pentru calitățile artistice ori tehnice cât și prin raportarea la informația captată și păstrată în timp. Negativul, folosind tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă (9 cm x 12 cm), cu numărul de inventar 269 a fost realizat de Romulus Vuia în 1923 și înregistrat cu titlul „Țărancă transportând apă”. De la încadrarea în decor, ipostaza și
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

30.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Imaginea aleasă din fototeca Muzeului Etnografic al Transilvaniei surprinde o femei în vârstă, sprijinindu-se de stâlpul porții. Aceasta este așezată în semiprofil, într-o poziție relaxată, naturală, privirea ei trimițându-ne cu gândul la o espectativă resemnată. Planul secund al clișeului dezvăluie vag câteva detalii fragmentare de arhitectură tradițională. Privitorul este însă cucerit imediat
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

30.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
În lumea țărănească  ștergarul (pl. ștergare) era un obiect necesar vieții de zi cu zi,  folosit atât în activitățile casnice cât și în cele care care țin de igienă. Conotând curățenia morală și pe cea trupească, ștergarul a primit și întrebuințări ceremonial-ritualice, obiectul fiind prezent atât în contextele nupțiale cât și în cele funereare. Îl poartă deopotrivă mirii și nașii ca însemn al
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

23.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Jocul cu păpuși este una dintre practicile culturale dispărute azi din cultura folclorică țărănească, fapt care subliniază importanța fotografiei cu nr. 212 din arhiva MET, fotografie făcută de Romulus Vuia în anul 1914 în localitatea Ciopeia, com. Sântămărie-Orlea, județul Hunedoara, zona etnografică a Tării Hațegului. În spațiul cultural românesc, această formă a teatrului popular a fost
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

23.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Din cauza ritmului de viață impus de desfășurarea muncilor agricole, în lumea tradițională rurală, adeseori se întâmpla ca tinerele mame să fie nevoite să își poarte cu ele pruncii la câmp. Pentru aceasta, aveau nevoie de leagăne ușoare dar trainice, cu care  transportul sugarului să fie facil dar sigur și confortabil în același timp. Acestor necesități le răspunde și leagănul confecționat din
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

16.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Repertoriul muzical al Ținutului Pădurenilor a fost pus în lumină pentru prima dată de renumitul compozitor și etnomuzicolog Bela Bartok la începutul secolului trecut, în urma campaniei sale de cercetare desfășurată în iarna anului 1913. Între cele peste 450 de melodii culese de acesta din zona Hunedoarei, cele interpretate la cimpoi se remarcă prin caracterul arhaic, iar cimpoierii prin bogăția
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

16.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
În satul tradițional, când omul ajungea într-un moment critic, făcea apel la magie. Un cod nescris de obiceiuri, credințe, ritualuri sunt asociate magiei. Pentru reușita magiei se impunea îndeplinirea mai multor condiții: credința în eficiența ritualului, un ambient magic având drept coordonate spațiul și timpul, ingrediente, instrumentar și o persoană specializată în împlinirea practicii propriu
citeste mai mult ...

100 de ani - 100 de artefacte

09.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Piese componente ale gătelii capului, purtate de femeile măritate în unele zone din Transilvania și Banat, cepsele au forme, tehnici de realizare și motive decorative diferite in funcție de zona de proveniență. Aceste piese se poartă peste părul strâns sau împletit și răsucit în creștetul capului (conform tipului de pieptănătură caracteristic zonei). Ceapsa (ceapța) triunghiulară este
citeste mai mult ...

100 de ani -100 de artefacte

09.12.2022
Păstrătorii tradiției
0 comentarii
Pe lângă portul tradițional spectaculos din Țara Hațegului prezent în fotografia selectată din colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei, imaginea se remarcă, mai cu seamă, prin expresivitatea chipului suprins de Romulus Vuia la începutul secolului trecut, străbătut de semnele vremii și ale vieții. Privirea te pătrunde, iar zâmbetul vag schițat îți dă impresia că în spatele măștii se deschid
citeste mai mult ...

Parteneri