Vasele de ceramică folosite la prepararea, păstrarea, transportul și consumul alimentelor au avut un rol importat în viața de zi cu zi a oamenilor. În procesul producerii acestora, arderea reprezintă o etapă esențială, în timpul căreia, prin foc, lutul își modifică proprietățile chimice și fizice, devenind un material mai durabil. Arderea reprezintă utilizarea focului într-un cuptor special, construit pentru obținerea unor temperaturi necesare preschimbării lutului în produsul finit. Cuptorul pentru ars oalele din imagine a fost fotografiat de către Romulus Vuia, în anul 1923, în localitatea Baru, județul Hunedoara, Țara Hațegului. Vasele produse în Baru Mare, precum și în localitățile din jur (Baru Mic, Livadia de Câmp, Livadia de Coastă) erau cunoscute sub numele de „oale de Bar”, datorită calității lutului care provenea din această localitate. În imagine se observă un bărbat îmbrăcat în haine de lucru (pălărie de culoare închisă, cu boruri mari; cămașă lungă, cu mâneci răsucite, ce pornesc din umeri; izmene largi) care așează vase în interiorul unui cuptor, pregătindu-le pentru ardere. Cuptorul de formă tronconică, cu pereți din piatră și lipitură de pământ, este ferit de intemperii cu un acoperiș de scânduri. Cuptorul este așezat lângă o construcție din lemn, cu acoperiș în patru ape, cu învelitoare de șindrilă. În lateral peretele cuptorului are o deschizătură care ușurează așezarea vaselor în interior, ulterior aceasta fiind zidită. În partea de jos a cuptorului se observă și una din gurile de foc, unde erau puse lemnele folosite la ardere. În imagine se disting două tipuri de vase care s-au produs în centrul de la Baru Mare. „Oala cu brâu”, ovoidală, pântecoasă, de dimensiuni mari, ce are amplasat sub gura rotundă un brâu alveolat și două torți late și scurte, poziționate față în față. Majoritatea pieselor din imagine sunt oale de gătit, de dimensiuni diferite, cu două torți așezate alăturat, de aceeași parte a gurii (numită „ulcoanie”). Clișeul, înregistrat cu titlul „Cuptor pentru ars oale”, cu numărul de inventar 22, este realizat în tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă, având dimensiunile de 9 cm x 12 cm.