În satelele din Ținutul Pădurenilor, portul tradițional se diferenția după gen și vârstă. Portul femeiesc, mai conservator decât cel bărbătesc, dar și mai spectaculos prin bogăția motivelor și a culorilor, se diferenția în special după starea civilă sau socială: fetele purtau de regulă capul decoperit sau acoperit cu un batic colorat procurat din comerț („chișchineu”), în timp ce femeile căsătorite sau rămase văduve purtau cârpa albă. Fetele se îmbrăcau asemenea femeilor căsătorite, diferența fiind dată de găteala capului, de coloritul și ornamentația pieselor de port. Spre deosebire de femei, fetele din Pădureni purtau părul împletit în două cozi („tici/ciși/chici”). Una dintre „chici” pornea din frunte, se lăsa în jos pe sub urechea dreapă, fiind apoi împletită cu cea de-a doua „chică”, care atârna pe spate. Capătul cozii de pe spate era completat cu podoabe confecționate din lână colorată, mătase, oglinzi și mărgele.
Tânăra fată fotografiată de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Goleș, comuna Toplița, județul Hunedoara, cu părul împletit în „chici” poartă o cămașă lucrată din pânză țesută în casă, cu un decor bogat, compact și compartimentat în pătrate. Motivele geometrice sunt dispuse în trei câmpuri principale: la guler, pe piept și pe mâneci. De-a lungul gurii cămășii, de-o parte și de alta, sunt cusute două fâșii late de motive, numite „foile de ciupag”. Decor cel mai bogat este amplasat pe mâneci, pornind de la umăr până aproape de manșete, formând o tablă unitară de motive geometrice diverse („rânduri”). Peste cămașă fata poartă un pieptar deschis în față („cojocul cu flori”), confecționat din blană de oaie și brodat pe aproape întreaga suprafață cu motive florale stilizate („flori” sau „pene”), cusute cu mătase și lânică. Marginile sunt tivite cu blană neagră de miel. Acest „cojoc” era o piesă de port purtată la sărbători, iar pentru lucru se purta un pieptar înfundat care se încheia sub braț. La gâtul fetei se poate observa bogăția de podoabe: „latițele drepte”, purtate în jurul gâtului și „latițele cu colți” ce împodobesc pieptul. Lătițele sunt confecționate din mărgele mărunte, de diferite culori. Peste acestea sunt așezate șiraguri de mărgele, de mărimi, culori și materiale diferite. Aceste podoabe erau purtate cu ocazia sărbătorilor mari sau a evenimentelor familiale. În urechi tânăra fată poartă cercei. Clișeul, înregistrat cu titlul „Fată”, cu numărul de inventar 79, este realizat în tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă, având dimensiunile de 9 cm x 12 cm.