În satul tradițional, când omul ajungea într-un moment critic, făcea apel la magie. Un cod nescris de obiceiuri, credințe, ritualuri sunt asociate magiei. Pentru reușita magiei se impunea îndeplinirea mai multor condiții: credința în eficiența ritualului, un ambient magic având drept coordonate spațiul și timpul, ingrediente, instrumentar și o persoană specializată în împlinirea practicii propriu-zise. În cadrul magiei, se deosebesc mai multe tipuri de acțiuni, tradiția românească amintind categorii precum vrăjile, farmecele, descântecele, desfacerile. Descântecele sunt văzute ca o categorie de tip remediu, un act magic care se desfășoară într-un timp fast, un cadru propice, cu ingrediente (apa, cărbunele, mătrăguna etc.) și diferite instrumente. Există descântece pentru animale și descântece pentru oameni. Se disting mai multe tipuri de descântece pentru om: de deochi, de făcătură, de speriat, de sclintit, de vărsat, de bube dulci sau rele, pentru ușurarea nașterii etc.
Un instrument utilizat în magia de acest tip este baiera de deochi, obiect intrat în inventarul muzeului nostru încă din 1923 printr-un act de vânzare cumpărare, din comuna Ghelari, Ținutul Pădurenilor. Artefactul este realizat dintr-un fir de bumbac negru nemercerizat, de 42 cm pe care sunt înșirate 5 respectiv 6 mărgele de lemn. Între acestea se află un săculeț cu gaică în care se regăsesc urme de rășină, tămâie și un bănuț din nichel cu diametrul de 2 cm, prins pe șnur pe gaura cu care acesta este prevăzut. Pe bănuț se poate observa inscripția care cuprinde anul – 1894 și textul Magyar Király Valtopenz respectiv inscripția 10 filler pe cealaltă față. Artefactul are numărul de inventar 188.