Vasele de ceramică, mai ales cele cu destinație decorativă, provenite din centre prospere, s-au bucurat de o largă circulație pe teritoriul Transilvaniei, fiind distribuite mai ales prin târgurile zonale. Astfel, piesa pe care o prezentăm, deși colectată din Țara Hațegului, a fost făcută în centrul de olari Turda.
Proveniența vasului cu este dezvăluită de configurația decorului organizat în
citeste mai mult ...
Una din cele mai răspândite ocupații în satul românesc tradițional este olăritul, care dintr-un meșteșug casnic menit să satisfacă necesitățile familiei, s-a transformat în timp într-un meșteșug specializat. Deoarece olăritul presupunea cunoștințe temeinice, efort mare și rezistență fizică în prelucrarea și modelarea lutului, acesta era destinat în mare parte bărbaților, femeile ocupându-se de
citeste mai mult ...
Una dintre miile de piese din patrimoniul MET care ilustrează varietatea tipologică, etnică și decorativă a ceramicii transilvănene este și piesa cu numărul de inventar 778, o farfurie produsă în localitatea Saschiz, jud. Mureș, unul dintre centrele ceramice săsești transilvănene.
Coloristica farfuriei (albastru de cobalt cu alb-gălbui) este elementul cel mai important care înscrie piesa între
citeste mai mult ...
Eleganța, rafinamentul și frumusețea portului femeiesc din Ținutul Pădurenilor sunt puse în evidență și de podoabele purtate de către fete și femei, la gât și în jurul taliei. Pline de individualitate artistică, podoabele reprezintă o îmbinare armonioasă între material, tehnică și funcționalitate, creând o lume nelimitată de modele și culori. Podoabele purtate în zilele de sărbătoare marcau în
citeste mai mult ...
Obiectul prezentat este un brâu/podoabă de brâu ce poartă denumirea populară în zona etnografică de origine de „lătițar” și făcea parte din vestimentația femeilor din Ținutul Pădurenilor (Lelese, Hunedoara). Mărgelele din care este realizat lătițarul sunt de sticlă și erau achiziționate la târgurile de țară, de regulă la cele care coincideau cu nedeile, de la negustorii ambulanți slovaci („
citeste mai mult ...
Bogăția portului țărănesc din Țara Hațegului surprindea pe marele etnograf Romulus Vuia, când, la începutul secolului al XX-lea, acesta a cercetat zona sistematic, iar varietatea elementelor de vestimentație face ca regiunea să nu fie unitară, cum este, spre exemplu, în cazul Ținutului Pădurenilor din vecinătate. Uneori, se remarcă diferențe chiar în același sat, la portul urmașilor nemeșilor și
citeste mai mult ...
Portul bărbătesc din Țara Hațegului, simplu și practic, se diferențiază de portul femeiesc prin sobrietatea decorului, armonia lui datorându-se materialelor folosite. Pânza țesută în casă din care se realizau cămășile, găitanele aplicate pe laibărele din pănură formează un ansamblu unitar, echilibrat și elegant. Negativul pe sticlă realizat de către Romulus Vuia, în anul 1922, în localitatea
citeste mai mult ...
Pieptănătura „cu coarne” a femeilor din Țara Hațegului a constituit un element de diferențiere socială în portul popular femeiesc, conferindu-i totodată și o notă aparte. Tânăra femeie căsătorită din imaginea realizată de către Romulus Vuia, în anul 1912, în localitatea Răchitova, județul Hunedoara, văzută din profil, are părul pieptănat cu cărare pe mijloc. De fiecare parte a capului părul este
citeste mai mult ...
Ceapsa este o piesă componentă a gătelii capului, purtată de femeile căsătorite în unele zone din Transilvania și Banat. Ceapsa (ceapța) din imagine este specifică „pieptănăturii cu coarne” sau „portului cu coarne” din Țara Hațegului, unde găteala capului dădea nota distinctă a portului femeiesc.
Ceapsa, purtată la partea posterioară a capului, avea rostul de a acoperi conciul care susținea și
citeste mai mult ...
Artefactul pe care vi-l prezentăm este un canceu lucrat într-un atelier de breaslă din centrul ceramic Turda.
Piesa are baza îngustă, joasă, corpul piriform cu gât evazat, buză rotundă și răsfrântă. Toarta este simplă, curbă, cu punctele de inserţie la gât şi la partea centrală a corpului. Interiorul este angobat şi smălţuit. Decorul este organizat pe un singur registru central. Registrul
citeste mai mult ...