În satul tradițional de la începutul secolului XX se practicau numeroase meșteșuguri care satisfăceau diferite nevoi ale comunităților locale, cum este și cazul vărăritului din Baru, județul Hunedoara, unde ”familii întregi lucrau la strânsul și spartul calcarului de pe Măgură și în cuptoare se ardea cu lemn obținându-se un var de foarte bună calitate” (Ioachim Lazăr, Ion-Pilu Tămaș, Monografia
citeste mai mult ...
În patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei se găsesc o serie de piese de port provenind din zona Văii Jiului, între care și cămașa femeiască propusă ca obiect al săptămânii, cu numărul de inventar 397, achiziționată în 1923, și provine din localitatea Uricani.
Cămașa are croi încrețit la gât cu clin lateral prelungit de-a lungul mânecii și pavă triunghiulară poziționată în partea din
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în județul Hunedoara și prezintă imaginea unei familii de țărani, îmbrăcată în port popular specific Văii Jiului, stând pe o laviță din lemn. Băiatul are părul retezat, acoperit cu o pălărie din fetru de culoare închisă, cu marginile lăsate în jos și împodobită cu flori. Cămașa lungă cu „barburi” (clini intercalați la mijlocul
citeste mai mult ...
Maramă (zona Bran, jud. Brașov, zona etnografică: Țara Bârsei). Ilustrând în mod direct contactul cultural cu zona etnografică a Muscelului, marama este una dintre cele mai scumpe piese ale portului femeiesc românesc din Țara Bârsei, piesă care, de la începutul secolului trecut, a început să fie purtată în sărbători de către femeile căsătorite ca însemn al statutului lor marital și al celui
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în județul Hunedoara și prezintă imaginea unei femei în vârstă, îmbrăcată în port popular specific subzonei estice a Țării Hațegului. Părul este împletit în „sucituri” - codițe șubțiri, lăsate în jos spre tâmple, de-o parte și de alta a capului, coborând pe după urechi. Femeia are înfășurat în jurul capului, pe sub bărbie, o
citeste mai mult ...
În satele de pe tot cuprinsul țării se află un număr foarte mare de cruci şi troiţe, iar acest fapt indică vechea lor istorie pe teritoriul României și dovedește cinstirea pe care țăranii au acordat-o mereu principalului semn creştin, crucea. Troițele sunt de regulă amplasate la răscruce de drumuri, la hotare, în câmpul de culturi, lângă fântâni.
Crucea de lângă drum (troița de răspântie) are un
citeste mai mult ...
Colecția de negative ale M.E.T. inițiată de către Romulus Vuia, a fost îmbogățit și de alți colaboratori ai acestuia. Printre aceștia se numără și William Albert Denis Galloway - inginer, ofițer de marină și pictor englez, care în 1926 a început să fotografieze diverse aspecte ale vieții comunităților din Pădurenii Hunedoarei. Este și cazul negativului realizat de către Denis Galloway în 1926, în
citeste mai mult ...
Piesa prezentată este o farfurie săsească de lut, care apaține centrului Sibiu și este datată 1782. Are un diametru de 21 cm și înălțime de 3 cm.
Farfuria este decorată prin pictare cu cornul; fundul ei este ornamentat cu un motiv fitomorf: struguri, iar pe buza farfuriei un motiv geometric: linie șerpuită. Pe marginile buzei farfuriei sunt trasate linii drepte. Cromatica este bicoloră: alb și
citeste mai mult ...
Prelucrarea lutului reprezintă una din cele mai vechi ocupații ale omului, transformându-se de-a lungul timpului dintr-un meșteșug casnic menit să satisfacă necesitățile familiale, într-un meșteșug specializat, care îmbină imaginația și creativitatea meșterilor olari, aflându-se la granița dintre meșteșug și artă, dând naștere unor produse originale și spectaculoase, cu trăsături individualizate
citeste mai mult ...
Una dintre cele mai răspândite unelte de pescuit a fost „vârșa” confecționată din nuiele. Nelipsită în trecut din inventarul gospodăriilor aflate în apropierea apelor, aceasta a evoluat din leasa simplă, prin adăugarea la coșul conic mai larg, a unei guri împletite tot în formă de pâlnie. La unele variante, gura în formă de pâlnie era făcută prin îndoirea nuielelor, în partea anterioară, mai
citeste mai mult ...