CASĂ DE CIOPLITOR ÎN PIATRĂ, ALMAŞUL MARE
CASĂ DE CIOPLITOR ÎN PIATRĂ, ALMAŞUL MARE, JUD. ALBA, A DOUA JUMĂTATE A SEC. AL XVIII-LEA
Casa a fost construită din bârne rotunde, lipite cu lut în interior şi exterior, iar şarpanta înaltă a fost acoperită cu paie stratificate prin scuturare cu furca şi prin călcare. Pe lângă încăperea de locuit, casa are şi o tindă, o cămară şi o prispă cu stâlpi. În încăperea de locuit a fost reconstituit interiorul tradiţional, cu vatra liberă, cu camniţă de lespezi deasupra, cu culmea cu tindee deasupra patului, cu masa încadrată de două laviţe în unghi.
Cioplitul pietrei a fost practicat în Almaşul Mare de un număr redus de familii, care şi-au vândut lespezile pentru plăcinte şi ţesturile pentru copt pâinea în târgurile din sudul Mureşului, până după al doilea război mondial, când au abandonat meşteşugul. Uneltele pentru cioplitul pietrei şi exemplare de lespezi sunt expuse în tinda casei. Lespedea de piatră necesita foarte puţin ulei, unt sau untură pentru viitoarea coacere a plăcintelor, desfăşurată lent şi fără pericol de ardere, datorită grosimii pietrei.
În stogarul alăturat casei sunt expuse diferite faze de execuţie a ţesturilor din piatră. Având forma unui clopot, ţestul era atârnat deasupra focului vetrei libere, cu ajutorul unui lanţ trecut prin urechea superioară, iar când se încingea era plasat peste aluatul de pâine modelat sau peste oala în care se gătea. În jurul său se întreţinea un foc de mică intensitate, alimentat cu diferite deşeuri agricole (tulpini de floarea soarelui, coceni, paie), deoarece ţestul era caracteristic tocmai zonelor sărace în lemn de foc.