Tiparul de caș – propunerea noastră pentru obiectul lunii mai – era utilizat la sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea în mediul pastoral românesc din zonele etnografice Bran și Vrancea. Piesa este compusă din două plăci de lemn care se suprapun. Ambele fețe interioare sunt decorate pe toată suprafaţa. Datorită formei antropomorfe a capacului, tiparul are denumirea populară
citeste mai mult ...
Aprilie (în latină – aprilis, din cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide), a patra lună a anului, numită în popor, prier, este perioada în care primăvara își intră în drepturi, plantele înmuguresc, marcând, totodată și debutul sezonului pastoral, perioadă când se formează turmele de animale, când are loc împreunatul (măsurișul) oilor. Ca obiect al lunii propunem: BÂTA DE PĂSTOR.
Bâta
citeste mai mult ...
Comunitățile catolice și protestante își amintesc astăzi de răstignirea și moartea pe cruce a lui Isus Hristos. Este o zi de doliu profund, marcat cu interdicție de lucru și cu post. Postul este sever în cazul comunităților catolice, în cazul celor protestante nu este prescris, dar a fost practicat de credincioși, mai ales în satele tradiționale.
În comunitățile reformate din zona Călata, conform
citeste mai mult ...
Încheiem prezentarea pieselor ceramice expuse în cadrul expoziției ”Ceramica centrului de olari Deja” cu acest grupaj, alcătuit din piese de ceramică utilitară. Înainte de răspândirea vaselor de metal, majoritatea artefactelor folosite la pregătirea, servirea, transportul și păstrarea alimentelor/mâncării, erau realizate de olari. În imagine observăm patru piese de acest tip, toate smălțuite.
citeste mai mult ...
Chiar dacă cele mai cunoscute produse ale meșterilor olari erau diferitele tipuri de vase, ”cahlele” au fost produse la fel prezente în oferta centrelor de olari transilvănene ale secolelor XVIII-XIX, ele persistând și la începutul secolului XX.
Cahlele sunt plăci ceramice care îmbrăcau, la început, coșul de evacuare a fumului de la vatra liberă, iar ulterior – cuptoarele de plită din casele
citeste mai mult ...
Conform cercetărilor lui dr. Kós Károly, la mijlocul secolului al XX-lea, în alimentația locuitorilor din Deja a fost inclusă o dată sau de două ori pe săptămână o plăcintă preparată din aluat dospit, umplută cu brânză sau cu silvoiță (magiun). Plăcintele au fost servite pe masă într-o farfurie specială, cu decupaje pe fundul și pe peretele piesei, acestea având rolul de a împiedica ”transpirarea
citeste mai mult ...
Cum am menționat în postarea anterioară, la Deja cumătra îi ducea gogoși lăuzei, ca desert. Pe vremuri, o variantă îndrăgită în zona Sălajului și Bihorului a fost gogoașa ”tarkerli”, denumită în unele regiuni și ”gogoașă cehă”, denumire care face referire la originea prăjiturii. Se pregătea un aluat dospit, asemănător cu cel utilizat la prepararea gogoșilor, dar puțin mai tare. La sfârșit, în
citeste mai mult ...
Continuăm seria prezentării pieselor expuse în cadrul expoziției „Ceramica centrului de olari Deja” cu un vas păstrat și azi în satul Deja, de către familia M. Gy.
Acest tip de vas, numit în comunitate „oală de cumetrie” (komaszilke), a fost utilizat la transportul bucatelor pregătite pentru lăuză, de către cumătră.
Conform informațiilor din teren, până în anii 1990 se duceau aceleași tipuri
citeste mai mult ...
Cele două piese ceramice din imagine, numite local ”párkorsó ” (ulcioare-pereche) sunt destinate transportului, păstrării și pentru băut apă. Ele au fost realizate de olarul Hunyadi Imre, de 30 de ani, în satul Deja, com. Sălățig, jud. Sălaj, la mijlocul secolului XX. Piesele au formă bitronconică, corp bombat, baza îngustă, gât înalt și îngust, gură bilobată, dotată cu un ciur găurit, pentru a
citeste mai mult ...
Cultivarea pământului este una dintre cele mai vechi ocupații ale omului. Din categoria uneltelor cu ajutorul cărora se lucrează pământul face parte și hârlețul. Exemplific această categorie de obiecte prin artefactul cu nr. inv. N7434 (de origine din loc. Tetișu, jud. Sălaj) prezent în expoziția de bază a muzeului nostru și în fotografia alăturată.
Hârlețul este folosit la săpatul pământului și
citeste mai mult ...