Fondul documentar
La baza formării FONDULUI DOCUMENTAR au stat campaniile de cercetări şi achiziţii întreprinse de personalul muzeului pe teren.
A. Prima campanie de cercetări şi achiziţii a fost întreprinsă de profesorul Romulus Vuia în august-septembrie 1922 în ţara Haţegului şi regiunea Pădurenilor şi s-a finalizat prin cumpărarea a 1.230 de obiecte şi efectuarea a 160 de fotografii etnografice. Colecţia realizată atunci cuprinde obiecte de vânătoare, pescuit, păstorit, agricultură, diferite îndeletniciri şi meşteşuguri, piese de port, diferite ţesături şi broderii, podoabe, obiecte de uz casnic, furci de tors, obiecte legate de cultura spirituală, obiceiuri etc, care au fost prezentate, pentru prima dată, în cadrul unei expoziţii temporare în primăvara anului 1923. în acelaşi an se efectuează o campanie de cercetări în Banat, în vederea achiziţionării de obiecte, în special piese de port şi obiecte din lemn.
Doi ani mai târziu, în 1925, se organizează campanii de teren în Beiuş şi Maramureş pentru a se cumpăra ţesături, obiecte din lemn, mobilier ţărănesc, obiecte păstoreşti. în 1928 se fac campanii de cercetări şi achiziţii de obiecte în zona Clujului, în Munţii Apuseni, în sudul Ardealului, Baia Mare, Sălaj, Bistriţa, Năsăud, îmbogăţindu-se patrimoniul Muzeului cu 550 obiecte etnografice.
în 1929, după ce s-a obţinut terenul de la Hoia, pentru Parcul Etnografic, în imediata apropiere a Clujului, se achiziţionează şi se transferă casa din Vidra, comuna Avram Iancu, prima casă care a fost reconstruită într-un muzeu în are liber din România. în 1939 s-a cumpărat de la anticarul Samuel Leitner din Sibiu, colecţia Teglas formată din 273 obiecte care conţinea icoane pe sticlă, vase de ceramică, pomelnice şi obiecte ale ţiganilor nomazi (mărgele şi diferite obiecte utlizate în practicile magice).
în 1940 se achiziţionează o colecţie de săgeţi şi arcuri cu săgeţi din Noua Guinee, de mare valoare didactică şi ştiinţifică. în timpul războiului s-au făcut doar achiziţii din zona Sibiului, unde se refugiase Muzeul etnografic.
După război, primele achiziţii importante se fac în 1949 când se studiază din punct de vedere etnografic judeţul Cluj. Obiectele provin din Măguri, Mărişel, Bonţida. în 1950 se achiziţionează colecţia de xilogravuri şi stampe - 34 exemplare - aparţinând profesorului I. Muşlea. Tot acum se primeşte o donaţie de ceramică de la olarii din Prundu Bârgăului. în 1950-1951 se fac cercetări în Câmpia Transilvaniei la Cătina, apoi la Mediaş (viticultură), Râmetea-Trascău (fierărit), Iara (olărit). în 1951 se achiziţionează biblioteca de specialitate a profesorului Romulus Vuia, Muzeul devenind posesorul celei mai bogate şi mai complete biblioteci de specialitate din ţară.
Campaniile de cercetări şi achiziţii au continuat, după 1956, în zonele Sălaj, ţara Moţilor, Maramureş, Năsăud, Mărginimea Sibiului, Câmpia Transilvaniei, Depresiunea Călăţele, Zarand etc. achiziţionându-se obiecte etnografice (textile, piese de port, ceramică, mobilier pictat, furci de tors), precum şi monumente de arhitectură populară pentru Parcul Etnografic.
B. Colecţiile particulare constituie o altă sursă de completare a fondului documentar: COLECȚIA ANDREI OROSZ a fost achiziţionată în 1923. Colecţia cuprindea 5.600 de obiecte provenite de la diferite naţionalităţi din Ardeal (români, unguri, secui, ţigani, bulgari, evrei). COLECȚIA SAMUEL LEITNER, a chiziţionată în 1923, era alcătuită din 300 de piese de ceramică între care şi vasele de breaslă, de o valoare etnografică şi artistică deosebită.
C. Donaţiile, care s-au constituit în colecţii de sine stătătoare, sunt: DONAȚIA SEXTIL PUȘCARIU (1923) DONAȚIA "MURGOCI", donaţie făcută de Ministerul Artelor, prin Alexandru Lapedatu (1925). Profesorul Murgoci a avut o colecţie internaţională compusă din broderii şi piese de port ucrainean, ii femeieşti din Moldova şi Bucovina, ceramică autohtonă şi obiecte extraeuropene, ceramică şi împletituri ale indienilor din America, obiecte ale maorilor din Noua Zeelandă, stampe japoneze.DONAȚIA SABINA CANTACUZINO (1934), cu piese de port din Vechiul Regat. DONAȚIA MARIA PANEA (1975), cu peste 1.200 de obiecte etnografice din Zona Călăţele (Cluj).
D. în afara colecţiilor mari, muzeul a mai achiziţionat sau a fost înzestrat şi cu câteva colecţii mai mici: COLECȚIA ȘTEFANIA BACIU, achiziţionată în 1923 de la ştefania Baciu, profesoară din Lugoj, alcătuită din 25 de piese de port bănăţean: cămăşi, cătrinţe, oprege, petece de oprege etc. COLECȚIA GEORGE OPRESCU, achiziţionată în 1923 de la profesorul G. Oprescu alcătuită din 140 de negative şi diapozitive şi alte obiecte din Oltenia şi Muntenia. COLECȚIA DENIS GALLOWAY, achiziţionată în anul 1927. Pictorul englez Denis Galloway a avut o colecţie etnografică de peste 600 de obiecte din zona Pădurenilor (Hunedoara).
FONDUL DOCUMENTAR AUXILIAR Acest fond documentar este accesibil atât specialiştilor cât şi publicului larg. El poate fi consultat, contra cost, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Biblioteca: 14.000 volume (cărţi şi publicaţii de specialitate)
Fototeca: 45.387 fotografii
Fotografii de arhivă
Diapozitivoteca: 10.005 diapozitive (pe sticlă şi film)
Negativotecă: 46.102 negative (pe sticlă şi film)
Arhiva etnografico-folclorică: 350 de caiete (conţinând răspunsuri la chestionarul Muzeului Etnografic al Ardealului "Obiceiuri de iarnă", 30 de lucrări de seminar întocmite de studenţii care au participat la cursurile de etnografie şi folclor ţinute de Romulus Vuia, în perioada 1926-1947)
Arhiva ştiinţifică.