GOSPODĂRIE – IMPER
GOSPODĂRIE – IMPER, JUD. HARGHITA, 1678
Gospodăria din Imper, reprezintă în muzeu Secuimea, o zonă de cultură rurală maghiară în care, în schimbul obligaţiilor militare, locuitorii şi-au păstrat libertatea personală şi un statut juridic special până în anul 1876.
Casa, construită în anul 1678, conform unei inscripţii de pe meştergrinda bogat ornamentată, a aparţinut unui mic nobil secui. Are pereţi din bârne de brad rotunde, acoperiş de şindrilă şi un plan constând dintr-o încăpere principală, de reprezentare, o încăpere semideschisă în spatele acesteia, destinată bătrânilor sau fetei de măritat, o a doua încăpere în prelungirea acesteia, locuită cotidian, şi o prispă pe colţ, închisă ulterior cu scânduri. Încăperea mare are o vatră liberă scundă, cu un coş monumental, din cahle smălţuite, verzi, decorate. Pe peretele din faţă, alături de cuierul cu ceramică decorativă este expus şi un ceas, închis într-un dulăpior pictat, executat de un meşter local. Mobilierul din brad, pictat sau vopsit, cu influenţe citadine, domină, înlocuind mobilierul ţărănesc mai vechi, general european, din lemn de fag, ornamentat prin crestare, reprezentat aici doar printr-o ladă veche, scoasă pe prispa închisă. Ruda cu ştergare este plasată în încăperea semideschisă, iar deasupra patului de reprezentare este expus un păretar de lână de mari dimensiuni, element caracteristic acestei zone.
Şura cu poiată, de mari dimensiuni, ilustrează importanţa creşterii cornutelor mari la secui. Cuptoriştea, despărţită de coteţele de porci printr-un şopron, conţine cuptorul de copt pâine şi servea şi ca bucătărie de vară. Poarta înaltă, cu porumbar, semnala statutul de om liber al proprietarului.