Lingură pentru măsurat laptele
Obiceiurile de primăvară sunt strâns legate de sărbătoarea Sângeorzului, dată considerată a reprezenta debutul anului pastoral și agricol. În acest moment se organizau turmele de oi comunitare și se măsura laptele oilor fiecărei familii, în vederea unei repartiții echitabile a produselor lactate în cursul întregului sezon. Măsuratul laptelui în vederea stabilirii cantității de lapte – respectiv de brânză – ce se cuvenea fiecărui stăpân de oi se făcea cu cupa, cu țâncușul și cumpăna, cu lingura, cu litrul, cu găleata etc. Diferitele tehnici de măsurare a laptelui erau însoțite de tehnici de repartizare a acestuia (tehnica repartizării în cantități proporționale, tehnica repartizării cu mulsura). Uneori împărțirea produselor nu se făcea după cantitatea de lapte de la măsurat, ci după numărul capetelor de oi pe care le dețineau proprietarii de oi. Sistemul
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în anul 1914, în zona localității Cerbăl, județul Hunedoara, Ținutul Pădurenilor și prezintă imaginea unei stâni portative, amplasată în hotarul satului, alcătuită din table de lemn ce se sprijină pe pământ. Lângă stâna portativă se găsesc lese împletite din nuiele și pari din lemn pe care sunt așezate diverse obiecte necesare la o stână
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită la Degustare de vinuri și produse tradiționale italiene. Cu această ocazie, meșterii populari clujeni vor expune spre vânzare produsele lor tradiționale, iar copiii se vor putea bucura de oferta prietenilor noștri de la Centrul de Călărie Hidalgo.
Evenimentul
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei și NUDA AS din Bergen, Norvegia vă invită Joi, 19 mai 2022, de la ora 17.00, la evenimentul URBAN WORKSHOP, care se va desfășura la sediul central al instituției, str. Memorandumului nr. 21, în sala Reduta.
Cluj-Napoca are viziunea unui viitor verde. Politicienii au decis ca municipiul Cluj-Napoca țintește să devină, până în anul 2030, cel mai verde dintre
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Institutul Bucovinei, Universitatea din Augsburg (Germania), Regiunea Schwaben din Germania și Consiliul Județean Suceava vă invită sâmbătă, 14 mai 2022, la vernisajul expoziției Construcții de lemn din Bucovina, care va avea loc de la ora 21:00 la
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Uricani, județul Hunedoara și prezintă imaginea a două femei, din care una este călare, iar cealaltă ține calul de căpăstru. Calul are prinse de șaua din lemn („tarniță”) trei rânduri de desagi, confecționați din lână, în carouri și vârste orizontale. Femeile sunt îmbrăcate în port popular specific zonei Văii
citeste mai mult ...
Înregistrat cu numărul 379 în colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, brâul de mărgele din Uricani prezentat ca obiect al săptămânii este o podoabă purtată de femeile din zona Văii Jiului, specifică perioadei de cumpănă între secolul al XIX-lea și al XX-lea. Denumirea locală este „lătițar” și este confecționat din mărgele de sticlă procurate de obicei de la târgurile de țară care
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Uricani, județul Hunedoara și prezintă imaginea unei femei îmbrăcată în port popular specific Văii Jiului, fotografiată în fața unei construcții din lemn. Femeia are părul pieptănat cu cărare pe mijloc, împletit în două cozi groase, încolăcite pe sub urechi, îmbogățite cu două cozi artificiale din lână („pletari
citeste mai mult ...
Negativul a fost realizat de către Romulus Vuia în anul 1923, la intrarea într-un sat din județul Hunedoara. În multe sate au existat garduri și porți de intrare în sat, confecționate din nuiele împletite sau din lețuri/scânduri din lemn, fiind o modalitate de apărare a hotarului cultivat, atât împotriva pagubelor produse de animale sălbatice, cât și a pagubelor produse, voit sau întâmplător, de
citeste mai mult ...
Până să avem o răspândire masivă a produselor fabricate în serie din metal și a celor din materiale sintetice, în inventarul tradițional popular al ustensilelor, un rol bine definit – pe lângă obiectele de lemn, piatră, fier sau lut – l-au avut și obiectele din corn.
Întrucât cornul de vită era la îndemâna tuturor țăranilor plugari și ciurdari, fasonarea era mai ușoară și aplicabilitatea mai
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia în anul 1923, într-un atelier de olar din centrul ceramic Baru Mare sau Baru Mic, județul Hunedoara.
Baru Mare a devenit de timpuriu centrul principal al ceramicii de uz gospodăresc pentru satele din Valea Jiului, precum și pentru cele din Țara Hațegului, de unde și numele de ”oale de Bar”. La sfârșitul secolului al XIX-lea în Baru Mare și
citeste mai mult ...
Farfuria are numărul de inventar 306 și a fost înscrisă în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în anul 1923. Artefactul provine din localitatea Cerbăl, județul Hunedoara și a intrat, cel mai probabil, în patrimoniul muzeului în urma unei campanii de cercetare inițiată de profesorul Romulus Vuia, fondatorul muzeului. Farfuriile de ceramică erau des folosite în gospodăriile țărănești
citeste mai mult ...