Cruce de lângă drum
În satele de pe tot cuprinsul țării se află un număr foarte mare de cruci şi troiţe, iar acest fapt indică vechea lor istorie pe teritoriul României și dovedește cinstirea pe care țăranii au acordat-o mereu principalului semn creştin, crucea. Troițele sunt de regulă amplasate la răscruce de drumuri, la hotare, în câmpul de culturi, lângă fântâni.
Crucea de lângă drum (troița de răspântie) are un puternic mesaj creștin, adresat localnicilor sau drumeților, amintindu-le, atunci când aceștia se află la răscruce de drumuri, invocarea prezenței divine spre a le călăuzi și veghea pașii.
Troițele erau realizate de meșteri care trebuiau să aibă, pe lângă știința prelucrării lemnului și a ornamentării lui, și o ținută morală deosebită, bărbații cunoscuți cu diferite vicii nefiind considerați demni de a fi meșteri „cruceri”.
Artefactul din imagine este confecționat din lemn
citeste mai mult ...
Colecția de negative a M.E.T. inițiată de către Romulus Vuia, a fost îmbogățită și de alți colaboratori ai acestuia. Printre aceștia se numără și William Albert Denis Galloway - inginer, ofițer de marină și pictor englez, care în 1926 a început să fotografieze diverse aspecte ale vieții comunităților din Pădurenii Hunedoarei. Este și cazul negativului realizat de către Denis Galloway în 1926, în
citeste mai mult ...
Ajuns la a treia ediție, Festivalul Curtea Armenească se va desfășura parcursul a trei zile, de vineri, 1 iulie, până duminică, 3 iulie, între orele 10 și 20, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21.
Organizat de Uniunea Armenilor din România, sucursala Cluj, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Asociația Șezătoare Cluj, vă invită să sărbătoriți Ziua Universală a Iei, eveniment care va avea loc în perioada 24-26 iunie 2022, în anul centenarului muzeului, 100 de ani de la înființarea instituției noastre.
Vineri 24 iunie 2022, de la ora 13, va
citeste mai mult ...
Una dintre cele mai răspândite unelte de pescuit a fost „vârșa” confecționată din nuiele. Nelipsită în trecut din inventarul gospodăriilor aflate în apropierea apelor, aceasta a evoluat din leasa simplă, prin adăugarea la coșul conic mai larg, a unei guri împletite tot în formă de pâlnie. La unele variante, gura în formă de pâlnie era făcută prin îndoirea nuielelor, în partea anterioară, mai
citeste mai mult ...
Pescuitul a reprezentat în satul tradițional din multe zone o îndeletnicire secundară, practicat cu precădere primăvara, vara și toamna, fiind o modalitate prin care oamenii își suplimentau resursele alimentare și veniturile. Pescuitul tradiţional s-a practicat, inițial, cu mâna, dar uneltele și metodele de pescuit folosite în diverse zone au fost impuse de anotimp, de adâncimea și debitul apelor
citeste mai mult ...
Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Uricani, județul Hunedoara și prezintă imaginea unei femei tinere îmbrăcată în port popular specific Văii Jiului. Tânăra are părul pieptănat cu cărare pe mijloc, împletit în două cozi groase, încolăcite pe sub urechi, îmbogățite cu două cozi artificiale din lână („pletari”), peste care este așeazat tindeul - un
citeste mai mult ...
Vechiul costum tradițional punea accent pe găteala capului. În zona Branului, aceasta se remarca în mod special prin ștergarele lungi, cu frumoase alesături, lucrate din pânză subțire, mai ales din borangic și fir metalic. Această piesă conferea costumului din zonă o distincție suplimentară având și conotații sociale. Marama (sau ștergarul), semn distinctiv al femeii măritate, se purta peste
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Societatea Ornitologică Română (SOR) vă invită vineri, 10 iunie a.c. la Noaptea Privighetorilor, organizată a treia oară în Parcul Etnografic, de către SOR în colaborare cu Muzeul Etnografic.
Clasicul duet dintre muzicieni și păsări va avea lor în Parcul
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, este partener în proiectul „De la planșă la cămașă”, care a ajuns la organizarea unei expoziții, găzduită de Muzeul ASTRA din Sibiu, vineri, 10 iunie, ora 14, la SIBIU (sala 1, Pavilionul Muzeal Multicultgural, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiuui, Poarta 1. Expoziția
citeste mai mult ...
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, vă invită vineri, 10 iunie, începând cu ora 19, la vernisajul expoziției „Monahul Ilarion Mureșan, o viață dedicată icoanei niculene”, o expoziție de excepție care marchează la
citeste mai mult ...
Dragi vizitatori,
Duminică, 12 iunie 2022, ambele secții ale muzeului vor fi închise, cu ocazia sărbătorii de Rusalii.
Vă invităm însă, vineri, 10 iunie a.c., la două evenimente frunoase, de excepție, și anume „Noaptea Privighetorilor”, eveniment în Parcul Etnografic și „Monahul Ilarion Mureșan, o viață dedicată icoanei niculene”, expoziție aniversară în Palatul Reduta.
Clasicul duet dintre
citeste mai mult ...
The negative on glass was made by Romulus Vuia, in 1923, in the area of Bătrâna village, Hunedoara county, Pădureni Land. In woodsmen’s villages, sheepfolds were located inside the villages’s borders, being light, mobile constructions that could be moved periodically, from place to place, ensuring both the fertilization of agricultural lands and hayfields, but also the protection of sheep.
In the
citeste mai mult ...