Stimați vizitatori,
Muzeul Etnografic al Transilvaniei se redeschide miercuri, 27 mai 2020, ora 10. Programul de vizitare va fi între orele 10-18, ultima intrare ora 17, de miercuri până duminică.
Vă asteptam din nou din nou în spațiile noastre expoziționale, atât în secția pavilionară, adăpostită de Palatul Reduta (sediul instituției, str. Memorandumului nr. 21), cât și în secția în aer liber, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” (str. Tăietura Turcului, în vecinătatea Pădurii Hoia).
Ne preocupă în continuare sănătatea vizitatorilor noștri. Prin urmare, am pregătit o serie de măsuri speciale, pentru protecția dumneavoastră.
Am montat panouri informative cu normele sanitare și de distanțare socială recomandate de Institutul Național de Sănătate Publică, prin care vă solicităm următoarele:
Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Palatul Reduta - str. Memorandumului nr. 21)
● Purtaţi o
citeste mai mult ...
Tiparul de caș – propunerea noastră pentru obiectul lunii mai – era utilizat la sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea în mediul pastoral românesc din zonele etnografice Bran și Vrancea. Piesa este compusă din două plăci de lemn care se suprapun. Ambele fețe interioare sunt decorate pe toată suprafaţa. Datorită formei antropomorfe a capacului, tiparul are denumirea populară
citeste mai mult ...
Aprilie (în latină – aprilis, din cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide), a patra lună a anului, numită în popor, prier, este perioada în care primăvara își intră în drepturi, plantele înmuguresc, marcând, totodată și debutul sezonului pastoral, perioadă când se formează turmele de animale, când are loc împreunatul (măsurișul) oilor. Ca obiect al lunii propunem: BÂTA DE PĂSTOR.
Bâta
citeste mai mult ...
Comunitățile catolice și protestante își amintesc astăzi de răstignirea și moartea pe cruce a lui Isus Hristos. Este o zi de doliu profund, marcat cu interdicție de lucru și cu post. Postul este sever în cazul comunităților catolice, în cazul celor protestante nu este prescris, dar a fost practicat de credincioși, mai ales în satele tradiționale.
În comunitățile reformate din zona Călata, conform
citeste mai mult ...
Încheiem prezentarea pieselor ceramice expuse în cadrul expoziției ”Ceramica centrului de olari Deja” cu acest grupaj, alcătuit din piese de ceramică utilitară. Înainte de răspândirea vaselor de metal, majoritatea artefactelor folosite la pregătirea, servirea, transportul și păstrarea alimentelor/mâncării, erau realizate de olari. În imagine observăm patru piese de acest tip, toate smălțuite.
citeste mai mult ...
Chiar dacă cele mai cunoscute produse ale meșterilor olari erau diferitele tipuri de vase, ”cahlele” au fost produse la fel prezente în oferta centrelor de olari transilvănene ale secolelor XVIII-XIX, ele persistând și la începutul secolului XX.
Cahlele sunt plăci ceramice care îmbrăcau, la început, coșul de evacuare a fumului de la vatra liberă, iar ulterior – cuptoarele de plită din casele
citeste mai mult ...
Ca urmare a instituirii stării de urgență pe teritoriul României, ambele secții ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei vor fi închise pentru public până la finalul stării de urgență .
În această perioadă, activitatea de relații cu publicul pentru persoanele fizice și juridice se va face exclusiv prin mijloace electronice, telefon sau prin corespondență poștală.
Vă mulțumim pentru înțelegere
citeste mai mult ...
Conform cercetărilor lui dr. Kós Károly, la mijlocul secolului al XX-lea, în alimentația locuitorilor din Deja a fost inclusă o dată sau de două ori pe săptămână o plăcintă preparată din aluat dospit, umplută cu brânză sau cu silvoiță (magiun). Plăcintele au fost servite pe masă într-o farfurie specială, cu decupaje pe fundul și pe peretele piesei, acestea având rolul de a împiedica ”transpirarea
citeste mai mult ...
Cum am menționat în postarea anterioară, la Deja cumătra îi ducea gogoși lăuzei, ca desert. Pe vremuri, o variantă îndrăgită în zona Sălajului și Bihorului a fost gogoașa ”tarkerli”, denumită în unele regiuni și ”gogoașă cehă”, denumire care face referire la originea prăjiturii. Se pregătea un aluat dospit, asemănător cu cel utilizat la prepararea gogoșilor, dar puțin mai tare. La sfârșit, în
citeste mai mult ...
