GOSPODĂRIE – JELNA
GOSPODĂRIE – JELNA, JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD, 1789
Gospodăria din satul Jelna este reprezentativă pentru zona Bistriţei, în care saşii au fost colonizaţi în secolul al XII-lea, din zona Rinului inferior, ca oameni liberi, privilegiaţi, pe aşa-numitul „Pământ Regesc”. Structura compactă a gospodăriei (casa la uliţă, şopronul în prelungirea casei, în unghi cu şura şi poiata, care atinge limita parcelei) este caracteristică satelor săseşti, în care parcelele familiale aveau forme regulate şi lăţime redusă.
Casa a fost construită în anul 1789, din bârne masive de stejar, sumar cioplite, şi are un plan identic cu cel al caselor româneşti şi maghiare din Transilvania, spaţiile fiind însă mai generoase: o încăpere de locuit (Haus), o tindă fără ferestre (Leif), servind vara pentru gătit şi dormit, şi o cămară pentru cereale, alimente şi unelte (Kaller). Caracteristice sunt plasarea casei direct la uliţă, prezenţa prispei cu stâlpi pe această latură îngustă şi dotarea încăperii de locuit cu două uşi, ultimele două elemente reprezentând o particularitate şi în raport cu situaţia din restul arealului săsesc. Neobişnuită în ambianţa săsească este şi ataşarea vetrei libere (cu coş din cahle smălţuite) la un cuptor de copt, ca în toate casele româneşti vechi din jumătatea de nord a Transilvaniei. Colţul mesei este dominat de cuierele de ceramică, textilele – mult mai puţine decât în casele româneşti - fiind masate în colţul patului de paradă.
Anexele gospodăreşti (şopron, şură cu poiată, fânar, plevare, coteţe) ilustrează practicarea agriculturii, a creşterii animalelor şi a pomiculturii. Pe lângă fântâna din curte, familială, în faţa porţii înalte (1893) apare o fântână de vecinătate.