Negativul a fost realizat de către Romulus Vuia în anul 1923, la intrarea într-un sat din județul Hunedoara. În multe sate au existat garduri și porți de intrare în sat, confecționate din nuiele împletite sau din lețuri/scânduri din lemn, fiind o modalitate de apărare a hotarului cultivat, atât împotriva pagubelor produse de animale sălbatice, cât și a pagubelor produse, voit sau întâmplător, de către animalele domestice (vite, oi, porci, cai etc.) ale locuitorilor din sat sau din satele vecine. Porțile de intrare în sat erau păzite de un paznic, numit ”jitar” în satele hunedorene. Paznicul avea obligația de a supraveghea circulația pe aceste porți, de a nu permite animalelor să intre în loturile cultivate și de a ține porțile închise pe timpul nopții.
Poarta de sat din imagine, are lățimea drumului și o înălțime destul de mare pentru a împiedica animalele să sară, fiind păzită de un paznic de câmp, sprijinit într-o bâtă din lemn. Paznicul este îmbrăcat în port popular, probabil din Țara Hațegului: pălărie cu boruri tari întoarse și încovoiate în sus; șubă confecționată din pănură, cu ornamentație de culoare închisă aplicată la guler și pe piept; în picioare colțuni și opinci cu gurgui.
Negativul înregistrat cu titlul „Poartă la intrarea în sat”, cu nr. de inventar 150, este realizat în tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă, având dimensiunile de 9 cm x 12 cm.