Bogăția portului țărănesc din Țara Hațegului surprindea pe marele etnograf Romulus Vuia, când, la începutul secolului al XX-lea, acesta a cercetat zona sistematic, iar varietatea elementelor de vestimentație face ca regiunea să nu fie unitară, cum este, spre exemplu, în cazul Ținutului Pădurenilor din vecinătate. Uneori, se remarcă diferențe chiar în același sat, la portul urmașilor nemeșilor și al foștilor iobagilor. De asemenea, apropierea de alte zone etnografice precum Banatul de Munte, Valea Jiului sau Orăștie dă naștere la fenomene de sinteză sau influență culturală. Parte a portului bărbătesc din Țara Hațegului, cămașa prezentată este o piesă etnografică rară și cu deosebite calități estetice, fiind achiziționată încă din 1923 din localitatea Bucova, județul Caraș-Severin. Localitatea nu a făcut parte din Banatul Istoric dar structura decorului și specificul acestei piese arată apartenența de facto la această zonă. Gulerul înalt și pumnașii lați, care conferă eleganță cămășii, sunt acoperite de broderie geometrică cu fir de bumbac nemercerizat roșu și albastru pe fond negru, predominând cusătura peste fir, mărginită de șinătău. De asemenea, deschizătura din față este bogat ornamentată într-o cromatică unitară, cu un decor dispus în două coloane de casete cu motive florale stilizate cusute în butuci, cruciulițe și peste fir. Elementele de croi sunt îmbinate peste umeri și de-a lungul mânecilor cu cheițe late, realizate cu acul din fir de bumbac alb, iar poalele sunt înfrumusețate cu cipcă albă cu colțișori. Croiul cămășii este drept, cu barbur doar în partea din spate și câte trei clini laterali trapezoidali, mânecile fiind realizate dintr-un lat și jumătate de pânză de bumbac.