Negativul pe sticlă a fost realizat de către Romulus Vuia, în 1923, în localitatea Uricani, județul Hunedoara și prezintă imaginea unei femei tinere îmbrăcată în port popular specific Văii Jiului. Tânăra are părul pieptănat cu cărare pe mijloc, împletit în două cozi groase, încolăcite pe sub urechi, îmbogățite cu două cozi artificiale din lână („pletari”), peste care este așeazat tindeul - un ștergar alb, lung, împodobit la un capăt cu motive geometrice de culoare închisă și dantelă („ciptă”) de culoare albă. Părul și tindeul sunt fixate cu ace de păr din sticlă, cu gămălie mare. Cămașa de tip carpatin, din pânză, are un guler îngust decorat cu motive geometrice lucrate „pe dos”, formând „brățăriul”, sub care crețurile sunt strânse într-un mic ciupag („brățăria”) și mâneci largi ce pornesc din guler. Ornamentația cămășii este plasată la guler, pe mâneci și pe piept. Decorul geometric al mânecilor este grupat pe umăr într-o bandă orizontală (numită „umeraș”) din care pornesc rânduri de cusături specifice, dispuse vertical. La gât femeia poartă un „lătițar drept” (purtat în jurul gâtului) confecționat din mărgele mărunte, de diferite culori, cu motive geometrice și un șirag de mărgele mari mozaicate, de Murano. Peste cămașă poartă un pieptar „desfundat”, bogat ornamentat cu motive florale.
Negativul, înregistrat cu titlul „Țărancă”, cu nr. de inventar 75, este un clișeu realizat în tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă, având dimensiunile de 9 cm x 12 cm.