O fotografie poate fi relevantă atât pentru calitățile artistice ori tehnice cât și prin raportarea la informația captată și păstrată în timp. Negativul, folosind tehnica gelatino-bromurii de argint pe suport de sticlă (9 cm x 12 cm), cu numărul de inventar 269 a fost realizat de Romulus Vuia în 1923 și înregistrat cu titlul „Țărancă transportând apă”. De la încadrarea în decor, ipostaza și atitudinea personajului până la costum și la acțiunea surprinsă, toate acestea califică artefactul drept o veritabilă lecție de fotografie. Dintr-o altă perspectivă, decriptând mesajul etnografic, remarcăm portul popular al unei neveste tinere,  specific Ținutului Pădurenilor: ceapsă, cârpă lungă din bumbac alb și cămașă cusută cu arnici roșu, lungă, cu poale decorate, mâneci pornind din gulerul și terminate cu fodori mici, pieptar din piele de oaie cu broderie plină, crăpat în față, un șorț mai scurt și un opreg mai lung în spate  iar în picioare purtând opinci de plotog cu gurgui înalt. O a doua informație oferită este aceea că instantaneul a fost realizat într-o zonă în care apa era cărată de departe, de la izvoare amenajate, aflate în afara satului iar această sarcină revenea femeilor care duceau ciubărul pe cap.