Grigore Leșe și Dor Transilvan în Parcul Etnografic
Fundația culturală Etnostar, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită sâmbătă, 3 octombrie 2020, începând cu ora 16, la spectacolul folcloric „Grigore Leșe și Dor Transilvan”. Evenimentul va avea loc în Parcul Etnografic Național „
citeste mai mult ...
Parte importantă a alimentației, fructele au fost socotite o sursă de hrană în toate anotimpurile, fiind o alternativă consistentă în perioadele de post, fie că erau consumate proaspete, fie că erau păstrate în pivniță sau că erau transformate în magiun (numit pe alocuri lictar sau silvoiță). O parte din fructe se uscau pentru a fi consumate pe durata lungilor ierni. Aceste fructe uscate, erau
citeste mai mult ...
Propunerea Muzeului Etnografic al Transilvaniei pentru artefactul lunii august este o măsură pentru cereale, și anume merța/mierța.
Merța este un recipient din lemn cu fibră medie care se folosea pentru măsurat cantități de cereale, produse granulate, pulberi sau chiar legume și fructe, în comerț și gospodării în Transilvania, Moldova și mai rar în Țara Românească.
Cu o capacitate de aproximativ
citeste mai mult ...
Ulciorul de acest tip era folosit pentru transportul, păstrarea și băutul apei. Piesa are formă bitronconică, corp bombat, bază îngustă, gât înalt și îngust, gură bilobată, dotată cu un ciur găurit, pentru a împiedica pătrunderea impurităților în vas. Ulciorul este prevăzut cu o toartă tip tub, dotată cu un orificiu („țâță”) prin care se bea. În interiorul vasului există o bilă ceramică care are
citeste mai mult ...
Pentru că de Sânziene, se sărbătorește în mod neoficial (dar mai fastuos poate) Ziua Universală a Iei, artefactul lunii iunie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei este o ie din centrul țării. Nu orice cămașă tradițională era numită „Iie”, acest termen fiind folosit în Muntenia și sudul Transilvaniei; în alte regiuni aceeași piesă vestimentară feminină a mai fost denumită inie, spăcel, spătoi,
citeste mai mult ...
Tiparul de caș – propunerea noastră pentru obiectul lunii mai – era utilizat la sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea în mediul pastoral românesc din zonele etnografice Bran și Vrancea. Piesa este compusă din două plăci de lemn care se suprapun. Ambele fețe interioare sunt decorate pe toată suprafaţa. Datorită formei antropomorfe a capacului, tiparul are denumirea populară
citeste mai mult ...
Aprilie (în latină – aprilis, din cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide), a patra lună a anului, numită în popor, prier, este perioada în care primăvara își intră în drepturi, plantele înmuguresc, marcând, totodată și debutul sezonului pastoral, perioadă când se formează turmele de animale, când are loc împreunatul (măsurișul) oilor. Ca obiect al lunii propunem: BÂTA DE PĂSTOR.
Bâta
citeste mai mult ...
Comunitățile catolice și protestante își amintesc astăzi de răstignirea și moartea pe cruce a lui Isus Hristos. Este o zi de doliu profund, marcat cu interdicție de lucru și cu post. Postul este sever în cazul comunităților catolice, în cazul celor protestante nu este prescris, dar a fost practicat de credincioși, mai ales în satele tradiționale.
În comunitățile reformate din zona Călata, conform
citeste mai mult ...
Încheiem prezentarea pieselor ceramice expuse în cadrul expoziției ”Ceramica centrului de olari Deja” cu acest grupaj, alcătuit din piese de ceramică utilitară. Înainte de răspândirea vaselor de metal, majoritatea artefactelor folosite la pregătirea, servirea, transportul și păstrarea alimentelor/mâncării, erau realizate de olari. În imagine observăm patru piese de acest tip, toate smălțuite.
citeste mai mult ...
Chiar dacă cele mai cunoscute produse ale meșterilor olari erau diferitele tipuri de vase, ”cahlele” au fost produse la fel prezente în oferta centrelor de olari transilvănene ale secolelor XVIII-XIX, ele persistând și la începutul secolului XX.
Cahlele sunt plăci ceramice care îmbrăcau, la început, coșul de evacuare a fumului de la vatra liberă, iar ulterior – cuptoarele de plită din casele
citeste mai mult ...